Când stau şi gândesc ce-ai făcut pentru mine:
Mi-ai dat sănătate, m-ai dus doar prin bine,
Aş vrea să-Ţi arăt cât de mult preţuiesc
Mulţimea de daruri spunând … „Mulţumesc!”.
Cernut-ai spre mine din ploaia cea sfântă,
Mi-ai dat de la soare căldura ce-ncântă,
Iar râuri, prin văi, către mări şerpuiesc
De-aceea, cu drag, eu îţi spun … „Mulţumesc!”.
Ai pus, sus pe boltă, să fie şi stele
Şi, chiar de e noapte, mă-ndrepţi către ele.
Lăsat-ai în jur frumuseţi să privesc
Şi-acuma aş vrea ca să-Ţi spun … „Mulţumesc!”.
Mi-ai dat zilnic pâinea pe care-am cerut-o
Şi oala cea mare mereu ai umplut-o
Cu-alese bucate la care gândesc
Că nu totdeauna Ţi-am spus … „Mulţumesc!”.
Mi-ai dat şi Scriptura, să-mi fie povaţă
Alături de fraţi ce de bine mă-nvaţă.
Şi Studii frumoase mi-ai dat să citesc
De-aceea, din nou vreau să-Ţi spun … „Mulţumesc!”.
Isus, Fiul Tău, s-a jertfit pe o cruce:
Ce multă speranţă şi pace mi-aduce!
Mi-a dat şi iertarea pe care-o doresc
Şi spun, Sfinte Tată, din nou … „Mulţumesc!”.
Mi-ai spus că în cer, pentru acei, faci o casă,
Ce în a lor inimi pe Domnul Îl lasă
Aş vrea pe pământ pe Isus să-L vestesc,
Şi sus, pentru veci, să îţi spun … „Mulţumesc!”.
© Viorel Dascalu 2010