Matei 18:3-4

Dintre învăţăturile pe care le-a rostit Mântuitorul, pentru astăzi, pun în centrul atenţiei pasajul din Matei 18:3-4:

„Şi le-a zis: „Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor. De aceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor.”

Unii se pot simţi jigniţi când citesc aceste versete. Poate, pe drept cuvânt, se pun întrebări de genul: ce, copiii ştiu mai multe decât mine? De când au devenit copilaşii modele pentru mine? Eu am fost copil! Copilul a fost adult, ca să ştie ce este viaţa?

De ce să privim la copii? Sunt multe calităţi ale copilăriei care se estompează sau se pierd odată cu trecerea anilor. În acest context, printre altele, Mântuitorul face referire şi la smerenie. Smerenia şi încrederea în părinţi se regăsesc din abundenţă la copii.

“Căci împărăția cerurilor este a unora ca ei” — Sufletul copilului mic, care se încrede în Domnul Hristos, este tot atât de prețios pentru El ca și îngerii din jurul tronului Său. Ei trebuie aduși la Hristos și formați pentru El. Ei trebuie călăuziți pe cărarea ascultării, nu a îngăduirii poftei și vanității. 3
Dacă noi am dori să învățăm minunatele lecții pe care Domnul Isus a vrut să le ofere ucenicilor printr-un copilaș, cât de multe lucruri, care acum ni se par greutăți de netrecut, ar dispărea cu totul! Când ucenicii au venit la Isus, întrebând: “Cine este mai mare în Împărăția cerurilor?”, Domnul Isus a chemat la El un copilaș, l-a așezat în mijlocul lor și le-a spus: “Adevărat vă spun că, dacă nu vă veți întoarce la Dumnezeu și nu vă veți face ca niște copilași, cu nici un chip nu veți intra în Împărăția cerurilor. De aceea oricine se va smeri ca acest copilaș va fi cel mai mare în Împărăția cerurilor.”
(E. G. White – Căminul adventist, pag. 279)

„Prin expresia “acești micuți”, Hristos nu vrea să spună copiii mici. Aceia la care Se referă El sunt “micuții care cred în Mine” — aceia care nu au câștigat o experiență în umblarea pe urmele Sale, aceia care au nevoie să fie îndrumați ca niște copii în căutarea lucrurilor împărăției cerurilor. — Manuscript 60, 1904.
Sfat adresat celor noi în credință — Doresc să mă adresez vouă, celor care ați ajuns la cunoașterea adevărului. Voi sunteți tineri în credință și aveți o mare nevoie să fiți smeriți înaintea Domnului și să învățați zi de zi în școala lui Hristos, stăruind îndeosebi în meditație și în conversații despre învățăturile pe care El le-a dat ucenicilor. Trăiți cu un spirit smerit, fiți neîncrezători în sine, căutați înțelepciunea de la Acela care este Dumnezeul oricărei priceperi, pentru ca toate căile și metodele voastre să fie într-o legătură strânsă și fermă cu voința și căile lui Dumnezeu, așa încât să nu poată exista nici o confuzie….”
(E. G. White – Evanghelizare, pag. 340)

Doamne, fă-ne şi pe noi asemenea unor copilaşi! Ajută-ne să fim plini de încredere în Tine! Să „umblăm smeriţi cu Dumnezeul nostru”!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.