Zece fecioare

S-aştepţi, e greu, te prinde somnul,
Când parcă nu mai vine Domnul
Obositoare-i nelucrarea
Şi grea de tot e aşteptarea!

 

Fecioarele se-adună-n casă
Când întunericul se lasă,
Au candele ce dau lumină
Când Domnul trebuie să vină.

 

Şi timpul trece, fără ştire,
N-auzi la ele de grăbire
Şi stând aşa, adorm cu toate
Un somn ce-ai zice că e moarte

 

Din cele zece, cinci s-deştepte,
Curate, sfinte şi-nţelepte.
Şi-au procurat ulei din vreme
Şi vor ca Domnul să le cheme.

 

Dar cinci, din zece, nu au minte
N-ascultă de cereşti cuvinte
Nu vor s-adune ca să fie
Belşug în candela cea vie.

 

Le vine-n cap o nebunie
Să facă-acum economie
La undelemnul de valoare
Ce luminează-a lor cărare.

 

Şi candele se sting pe dată
Dar n-au ulei ca să mai poată
Aprinde iarăşi… deci cer iute,
Suratelor, să le-mprumute.

 

Acum e testul, de iubire:
Iubesc păcatul sau pe Mire?
Curatele-s la grea-ncercare
Vor da… sau nu, la cel ce n-are.

 

Vor da ulei, când nu mai este
Decât o clipă pân’ la veste:
Că Mirele acum se-ntoarce
Cu Cer, Pământ ca să împace?

 

Sunt înţelepte şi au minte
Când dau răspunsul în cuvinte:
„Nu vrem să facem pe din două
Să ne rămână măcar nouă!”

 

Nu mai e har şi timp de-afaceri
Nu mai e timp pentru întoarceri
Şi nici ulei nu se mai vinde
La cei cu inimi oscilânde.

 

Şi Mirele-a venit, …surpriză,
Fecioarele-au intrat în criză:
E timpul pentru deşteptare
De dat răspuns la o chemare.

 

E noapte-acum şi somnu-i dulce
Iar Domnul nu mai e pe cruce,
Mai este har acum, … o clipă
Nu cumpăra ulei în pripă!

 

Tu, care dormi în astă vreme
Când Domnul are să te cheme,
Pe Duhul Sfânt mai ai în tine
Să te trezească: …Domnul vine!

 

© Viorel Dascalu 2011

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *