Prostia puricilor

Spread the love

Vânătorilor tineri, fără experienţă, li se întâmplă de obicei un lucru neplăcut după ce împușcă vulpea.

Încântaţi de succesul avut, iau repede vulpea, sau pielea ei, și o pun în rucsac. Abia așteaptă să meargă spre casă cu coada vulpii ieșind în afară, ca să-i vadă toţi și să-i felicite. Dar, nu după mult timp, ei încep să facă niște gesturi ciudate. Mișcă din umeri, se scarpină în dreapta, se scarpină în stânga, dar, mai ales, se scarpină după cap. De abia într-un târziu observă că s-au umplut de purici. Toţi puricii care i-a avut vulpea (și vulpile au destui purici) s-au mutat pe ei. Simţind trupul cald al vânătorului, s-au mutat de pe vulpea care se răcea.

Nu tot așa este și cu iepurii, de la care nu te umpli de purici, deși au și ei. De fapt, pe iepuri nici nu se prea văd purici mișunând, așa cum poţi vedea pe câini sau pisici. De ce? În general, fiecare specie de purici este „specializată”: purici de câine, de pisică, de veveriţă, de arici, de șobolan și așa mai departe.

Cele mai puricoase mamifere sunt carnivorele, insectivorele și rozătoarele. Erbivorele nu prea au purici. Iepurele, însă, are purici, numai că aceștia nu migrează pe om, chiar dacă iepurele este mort. De ce?

Puricii iepurilor sunt mai proști, în comparaţie cu cei ai vulpii (care fug îndată ce gazda moartă începe să se răcească și își caută o nouă gazdă). Puricii iepurilor, în aceeași situaţie, se înfundă în piele, în căutare de căldură. Ei mor acolo, înţepeniţi în pielea iepurilor.

Am auzit de oameni care au murit cu sticla de alcool sau cu drogurile chiar lângă ei. Cineva, care consuma foarte mult alcool și care era pe pragul morţii spunea, printre sughiţurile alcoolului, „Măcar să mor beat și fericit”! Ce crunt, să nu te poţi despărţi de viciul tău nici măcar înainte de a muri!

Ci fiecare este ispitit, când este atras de pofta lui însuși și momit. Apoi pofta, când a zămislit, dă naștere păcatului; și păcatul odată făptuit, aduce moartea. (Iacov 1:14-15)

Ai vreun viciu la care îţi este foarte greu să renunţi? Acum mai ai timp de har, dar cânt timpul acesta se va încheia nu mai poţi face nimic.

Tu alegi: viaţa, sau moartea?

Viorel Dascalu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.