Jderul este un mamifer asemănător cu o nevăstuică din genul Martes, din subfamilia Guloninae, din familia Mustelidae. Are o coadă stufoasă și labele mari, cu gheare parțial retractabile. Blana variază de la o culoare gălbuie la maro închis, în funcție de specie.
Jderul se numără și el printre animalele care dau dovadă de prevedere și-și strâng hrană pentru „zile negre”.
În noiembrie 1938, un pădurar care trăia în Sebeș, era pe munte, în patrularea lui de fiecare zi. Ninsoarea deasă din ultimele zile așezase pe jos un strat gros de zăpadă pufoasă. Într-un loc, pădurarul a dat peste o urmă proaspătă de jder. Socotind că pe acolo au trecut nişte braconieri (peste 5.000 de lei – preţul de atunci al unei blăniţe de jder) a luat urma animalului. Fiind specialist în urmărirea jderilor, nu i-a fost greu să meargă după urme.
După un timp, a găsit un loc cu zăpadă scormonită. Curios să vadă ce a făcut jderul acolo, paznicul a lărgit groapa și a găsit un pumn bun de mușchi, între firele căruia erau bucăţi din coaja unui ou spart de curând. Pe coajă se cunoștea bine restul gălbenușului lins de jder.
Nu exista nici o îndoială că oul fusese făcut de o găină de munte cu o primăvară în urmă. Jderul l-a găsit și, fiind sătul, l-a pus bine, învelit în mușchi, ca rezervă pentru zilele de iarnă. Paznicul a vorbit despre această întâmplare și cu alţi colegi. Se părea că nu era singurul care a găsit așa ceva. Un coleg de-al lui a văzut și el ou de găină de munte, spart proaspăt, scos de jder de sub rădăcina unui brad, unde fusese ascuns.
Concluzia care se poate trage ușor este că și jderul își face provizii. Ceea ce uimește este că el găsește provizia la locul unde a ascuns-o, chiar dacă trec mai multe luni. Nu știu dacă ai putea să uiţi vreodată unde e cămara sau unde ai borcanele cu zacuscă. A, ba da; dacă nu le ai. Dar, nu cred că va exista vreun moment când să nu mai știi unde ţi-ai pus telefonul, tableta, jocul sau cartea preferată.
Am să te întreb altceva: ţi-ai pierdut vreodată Biblia? Ai uitat pentru un timp unde ai pus Cartea cu cea mai bună hrană? Dacă da, aceasta demonstrează lipsa ta de preocupare pentru ea. Crezi că ceea ce te preocupă face parte dintre lucrurile bune sau rele?
Iată ce spune Scriptura:
„Nu vă strângeţi comori pe pământ, unde le mănâncă moliile și rugina, și unde le sapă și le fură hoţii; ci strângeţi-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură.” (Matei 6:19-20)
