Dilema aşteptării

Te-am aşteptat Isus să vii
Să iei acas’ ai Tăi copii
Dar timpul s-a tot strecurat;
Isuse, Doamne, ne-ai uitat?

 

Zilele trec pe lângă noi
Nu-naintăm, dăm tot’napoi,
Ca să trăim, n-avem dorinţi,
Isuse, Doamne, ne dai minţi?

 

Să înţelegem, ne’nţeles
Noi am fugit, Tu ne-ai ales,
Noi Te-am respins, dar Tu ne-ai vrut;
Isuse, Doamne, … ce-nceput!?

 

Suntem chemaţi şi-apoi trimişi,
Suntem bătuţi, dar nu învinşi,
Avem dureri… în bucurii;
Isuse, Doamne, când revii?

 

Suntem miloşi şi egoişti,
Ne veselim, dar suntem trişti
Ne credem marii „vai de ei”;
Isuse, Doamne, ne mai iei?

 

Ne pregătim făcând nimic
Iar graba nu ne e amic,
Te aşteptăm, dar nu acum;
Isuse, Doamne, mai eşti bun?

 

Am face mult, dar nu acum,
Am face foc, dar iese fum,
Ne-am încălzi, dar stăm afar’;
Isuse, Doamne, ne dai har?

 

Vrem să plecăm, dar vrem să stăm,
Suntem atei, dar ne-nchinăm,
Ne pocăim, dar stăm aşa;
Isuse, Doamne, vom mai sta?

 

Vrem sus în cer, dar pe pământ,
Ne ridicăm, dar tot căzând,
Vrem bucurii, dar vrem dureri;
Isuse, Doamne, ce mai ceri?

 

Avem Scripturi, nu le citim,
Căci nu vrem tot mai mult să ştim.
Suntem creştini, cu idolaşi;
Isuse, Doamne, ne mai laşi?

 

Avem bănuţi, suntem calici,
Ne tot nălţăm, dar suntem mici,
Stăm pe uscat, dar tot în bărci;
Isuse, Doamne, când Te-ntorci?

 

Eşti bun să vii când vrem şi noi,
Chiar de nu vrem să vii’ napoi,
Ne mai rugăm, dar tot mai rar:
Isuse, Doamne, vin-o iar!

 

© Viorel Dascalu 2010

br /

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Posted by: Viorel on Category: Poezii

Etichete: , , , , , , , ,