Ziua 57 – Un timp pentru cercetarea inimii

Spread the love

De Mark Finley

Cercetează-mă, Dumnezeule, şi cunoaşte-mi inima! Încearcă-mă şi cunoaşte-mi gândurile! Vezi dacă sunt pe o cale rea şi du-mă pe calea veşniciei!” (Psalm 139:23-24)

Cu ani în urmă, la începutul lucrării mele ca pastor, am fost invitat să conduc o Săptămână de Viață Spirituală la o școală elementară creștină. Pe măsură ce săptămâna trecea, a devenit evident pentru mine că doi dintre profesori aveau un conflict grav. Atitudinile lor negative unul față de celălalt izbucneau în mod regulat în ședințele de lucru. Dacă unul sugera o idee, celălalt se opunea. Când ambii erau prezenți la o întâlnire, tensiunea umplea aerul. Era evident că nu se plăceau deloc.

Spre sfârșitul săptămânii, am predicat despre marea rugăciune de mijlocire a Domnului Hristos din Ioan 17. Isus era pe punctul de a părăsi pe ucenicii Săi. Curând urma să fie  trădat și răstignit. Apoi Se va ridica din mormânt și Se va înălța la Tatăl Său. Rugăciunea Sa stăruitoare reflectă ce apăsa sufletul Lui. Ea dezvăluie ceea ce era în mintea Lui chiar înainte de moartea Sa pe cruce. Mântuitorul era preocupat de unitatea bisericii. El S-a rugat: ”Ca toţi să fie una, cum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu, în Tine, ca şi ei să fie una în noi, pentru ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis.”(Ioan 17:21). Hristos dorea încetarea disensiunii, a geloziei, a luptelor pentru supremație și a conflictelor dintre ucenici. El S-a rugat ca unitatea lor, în ciuda tuturor diferențelor, să descopere lumii puterea iubirii Sale.

În timp ce împărtășeam dorul inimii lui Isus cu acești studenți și profesori, s-a întâmplat ceva remarcabil. În ultima seară a Săptămânii noastre de Viață Spirituală, am programat un serviciu de spălare a picioarelor și de Sfânta Cină. Duhul Sfânt a răzbătut. Dumnezeu a lucrat cu putere. Cei doi profesori care erau în conflict au îngenuncheat împreună. Duhul lui Dumnezeu a dărâmat barierele. Ei s-au îmbrățișat, și-au mărturisit atitudinile negative și s-au rugat împreună.

Ucenicii au experimentat aceeași dulce pocăință și umilință în timpul celor 10 zile din camera de sus, care au precedat Rusaliile. În timpul acelor zece zile, ucenicii și-au mărturisit unul altuia, neînțelegerile mărunte. S-au pocăit de gelozia și mândria lor. Iar inimile lor s-au umplut de dragoste pentru Hristos, care S-a dăruit cu totul pentru ei. Ce mult și-ar fi dorit să poată trăi din nou ultimii trei ani și jumătate.

Te-ai simțit vreodată așa? Ți-ai dorit vreodată să te poți întoarce și să-ți corectezi greșelile din trecut?

Când vedem bunătatea plină de iubire a lui Dumnezeu și observăm neprihănirea caracterului Său, ne recunoaștem slăbiciunea, neajunsurile și păcatele. În lumina puternică a desăvârșirii și a iubirii Lui necondiționate, inimile noastre sunt umilite. Suntem conduși la mărturisire profundă și pocăință. Strigăm la El pentru mântuirea și îndreptățirea pe care numai El le poate oferi. Când suntem copleșiți de sfințenia Sa, strigăm împreună cu profetul Isaia,: „Vai de mine! Sunt pierdut!” (Isaia 6: 5). Cercetarea de sine poate să nu fie întotdeauna cea mai plăcută experiență, dar este absolut necesară. Când ne cercetăm, Îl întrebăm pe Dumnezeu: ”Există ceva în viața mea care să nu fie în armonie cu voia Ta?” Ne rugăm: ”Doamne, descoperă-mi acele atitudini din adâncul sufletului meu care nu sunt asemenea lui Isus.”

Scopul lui Dumnezeu în acest proces este să ne conducă mai aproape de El. El nu vrea să ne lăsăm copleșiți de vinovăție, nici să fim plini de remușcări privind trecutul nostru. Scopul Lui este să ne conducă „pe calea veșniciei”. Deși este sănătos să aruncăm o privire sinceră asupra propriei vieți spirituale, este nesănătos să stăruim asupra greșelilor din trecut. Stăruind asupra greșelilor noastre și concentrându-ne prea mult asupra greșelilor  ne descurajează și atât.

Amintiți-vă întotdeauna, că Domnul nostru este mai mare decât greșelile noastre și mai mare decât căderile noastre. Cu siguranță, trebuie să cunoaștem sincer starea noastră, dar este mult mai important să cunoaștem harul Lui. Înțelegerea slăbiciunii noastre ne pregătește să primim puterea Lui. Înțelegerea păcătoșeniei noastre ne pregătește să primim neprihănirea Lui. Înțelegerea ignoranței noastre ne pregătește să primim înțelepciunea Lui. Scopul convingerii aduse  de Duhul Sfânt este să ne conducă la Isus. Pe măsură ce ne recunoaștem păcatele și greșelile printr-un proces de cercetare de sine, putem mulțumi lui Dumnezeu că Duhul Sfânt ne conduce mai aproape de Isus și, ca urmare,  mai aproape unii de alții. Puterea convingătoare a Duhului Sfânt ne pregătește să primim plinătatea Duhului în puterea Ploii Târzii. Dar înainte ca Dumnezeu să ne transforme, El trebuie să ne zdrobească. Înainte de a ne umple, trebuie să ne golească. Înainte ca El să fie întronat în inimile noastre, eul trebuie să fie detronat.

Mark Finley este asistent al președintelui Conferinței Generale.

Întrebări de meditat:

  • Unde îți este inima astăzi?
  • Ai experimentat darul scump al pocăinței?
  • Dacă da, este viața ta diferită de cea dinainte?
  • Ai ajuns să experimentezi harul lui Dumnezeu într-un mod nou?
  • Ai învățat să oferi acel har și altora?

Provocare la cercetarea inimii:

Cere lui Dumnezeu să-ți descopere acele lucruri din viața ta, care poate că-ți fură timpul, atenția și/sau îți distrage sentimentele de la Isus. În timp ce meditezi la Isaia 59: 1-2 și 1 Ioan 1: 9, roagă-te și cere-I lui Dumnezeu să-ți descopere orice breșă spirituală care ar putea fi în viața ta. Roagă-te ca El să le îndepărteze și roagă-te pentru o umplere mai profundă cu Duhul Sfânt.

Pocăința cuprinde în sine o adâncă părere de rău de păcatele săvârșite și o continuă ferire de a le mai face. Noi nu vom renunța pe deplin la păcat până când nu vom ajunge să simțim păcătoșenia lui; până când nu vom ajunge să-l părăsim cu toată inima noastră, până atunci nu se va produce adevărata schimbare în viața noastră. 

Sunt mulți aceia care dau greș în a înțelege adevărata natură a pocăinței. Multora le pare rău că au păcătuit și chiar ajung să facă o schimbare vizibilă în viața lor, aceasta pentru că se tem că păcatele lor vor aduce asupră-le suferințe. Dar nu aceasta este pocăința, în sensul biblic… [Așa a fost cazul lui Esau, Balaam, Iuda Iscarioteanul și chiar al lui Faraon. În contrast]… David a văzut grozăvia păcatului său; și-a dat seama de josnicia sufletului său și îi era scârbă de păcatul său. El s-a rugat nu numai pentru iertare, ci și pentru curăția inimii.  – Calea către Hristos, p. 23-25.

Pentru aprofundare – Sugestii pentru studiu suplimentar în această săptămână:

  • Ellen White, Calea către Hristos, capitolul 3, ”Pocăința”
  • Mark Finley, 10 zile în camera de sus

Motive de rugăciune – Vineri, 22 mai 2020

MOTIVE DE LAUDĂ:

  • Jinia Y.: „Îl laud pe Dumnezeu pentru departamentul mass-media. Predicile și mărturiile pe care le putem urmări online mă ajută să fac față durerii pe care o am în această perioadă de izolare. ”
  • Yvonne L.: „Am primit un apel la serviciu pentru a ajuta o persoană pe care nu o întâlnisem până acum. M-am rugat pentru asta și am mers să văd această persoană. În timp ce stăteam de vorbă, s-a dovedit că această persoană fusese un lider adventist care părăsise biserica. M-am putut ruga cu el și el a recunoscut că a simțit Duhul Sfânt chemându-l înapoi. Îl laud pe Dumnezeu care nu numai că oferă oportunități de a fi martori, ci ne învață și cum să răspundem. ”

CERERI:

  • Rugați-vă pentru zonele în care Covid-19 pare să izbucnească din nou, cum ar fi Wuhan, China și alte orașe și regiuni din lume.
  • Rugați-vă pentru profesorii adventiști din școlile publice din Thailanda. Există șanse mari ca odată ce școala începe din nou, guvernul să implementeze ore sâmbăta pentru a recupera timpul pierdut. Rugați-vă pentru profesori să aibă o credință puternică și să stea de partea lui Dumnezeu așa cum au stat cei trei prieteni ai lui Daniel.
  • Rugați-vă pentru grupurile mici, bisericile în aer liber și întâlnirile evanghelistice care s-au dezvoltat în Papua Noua Guinee din cauza închiderii bisericilor.
  • Rugați-vă pentru misiunea centrului de ajutor al bisericii adventiste de ziua a șaptea Omega din New Haven, Connecticut, S.U.A., care deservește populația fără adăpost din oraș, ajutându-i să se adapteze distanțării sociale din timpul pandemiei Covid-19.

Sursa: https://www.redesteptaresireforma.ro

Traducere: Adina Păltineanu

Puteţi adăuga motivele dumneavoastră de rugăciune pe grupul: „Buzunarul cu Rugăciuni”

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.