„Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăşi puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară şi călcată în picioare de oameni.” – Matei 5:13
”Când Dumnezeu îi numește pe copiii Săi sare, El vrea să-i învețe că scopul pentru care a făcut din ei supuși ai harului Său este ca ei să ajungă mijloace pentru mântuirea altora… Sarea trebuie să fie amestecată cu substanța căreia i se adaugă; ea trebuie să pătrundă și să străbată, pentru ca să conserve. Tot așa, oamenii sunt atinși de puterea mântuitoare a Evangheliei prin legături personale și prietenie. Ei nu sunt mântuiți cu grămada, ci fiecare în parte. Influența personală este o putere. Noi trebuie să ne apropiem mai mult de aceia pe care vrem să-i ajutăm. Gustul sării reprezintă puterea de viață a creștinului, iubirea lui Isus în inimă, neprihănirea lui Hristos, care pătrunde în viață. Iubirea lui Hristos este molipsitoare și impunătoare. Dacă locuiește în noi, ea se va revărsa și asupra altora.” (E. G. White – Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pag. 35-36)
Întrebări de meditat:
Lucrarea de a împărtăși pe Hristos este responsabilitatea fiecărui credincios. Să te folosești de influența personală pentru a arăta spre Isus, pentru a împărtăși ceea ce a făcut El pentru tine și cum este El Calea, Adevărul și Viața, aceasta este chemarea vieții fiecărui creștin.
Ai în viață prieteni sau colegi de serviciu care nu cred? Sau te-ai închis într-o ”sferă adventistă”? Există în viața ta cel puțin o persoană care nu este creștină care descoperă savoarea lui Isus petrecând timp cu tine? Cere astăzi lui Isus să facă din tine sarea Sa cu gust delicios pe acest pământ!
Motive de rugăciune – Marţi, 2 iunie 2020
MOTIVE DE LAUDĂ:
- Primele rezultate ale cercetărilor privind un vaccin anti-coronavirus arată că participanții au dezvoltat anticorpi împotriva virusului. Lăudat să fie Dumnezeu pentru acest pas major spre o prevenire a îmbolnăvirii prin capacitatea sistemului nostru imunitar de a crea anticorpi.
CERERI:
- Rugați-vă pentru slujirea unui centru adventist pentru refugiați și imigranți în Manaus, Brazilia. Ei au grijă de venezuelenii care trăiesc ca imigranți în Brazilia. Cereți lui Dumnezeu să binecuvânteze și să multiplice modalitățile lor creative de a ajunge la ei.
- Rugați-vă ca Dumnezeu să aducă pe oaspeții potriviți la restaurantul numit ”Linte” și la magazinul naturist din Yoshkar-Ola, Rusia. Cereți-I să binecuvânteze clasele de gătit gratuite și alte modalități de a ajunge la cei din jur.
- Rugați-vă pentru membrii bisericii și și elevii școlii adventiste din Guinobatan, Filipine. Școala bisericii a fost recent grav afectată de un taifun. Rugați-vă pentru toți cei care sunt afectați de diverse catastrofe naturale oriunde în lume.
- Rugați-vă pentru Centrul de stil de viață Shalem, din Bogor, Java de Vest. A avut foarte puțini oaspeți de la izbucnirea Covid-19 și are probleme financiare. Ei derulează online acum un program de detoxifiere, utilizând Zoom. Rugați-vă pentru ei ca multe suflete să poată fi atinse în acest timp de criză.
Sursa: https://www.redesteptaresireforma.ro
Traducere: Adina Păltineanu
Puteţi adăuga motivele dumneavoastră de rugăciune pe grupul: „Buzunarul cu Rugăciuni”
Materiale pentru studiu suplimentar:
Isus a adăugat solemna avertizare: “Dacă sarea își pierde gustul, prin ce își va căpăta iarăși puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni.” (Matei 5, 13.)
În timp ce asculta cuvintele lui Hristos, norodul putea să vadă sarea albă, lucind pe cărările unde fusese aruncată, din cauză că își pierduse puterea de a săra și, prin urmare, ajunsese nefolositoare. Ea înfățișa foarte bine starea fariseilor și efectul religiei lor asupra societății. Ea reprezintă viața fiecărui suflet de la care s-a depărtat puterea harului lui Dumnezeu și care a devenit rece și lipsit de Hristos. Oare cum ar fi mărturisirea sa? Unul ca acesta este privit de oameni și de îngeri ca fără gust și neplăcut. Unora ca aceștia Domnul Isus le spune: “O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă ești căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea.” (Apocalipsa 3, 15-16.)
Fără o credință vie în Domnul Hristos, ca Mântuitor personal, este cu neputință să facem ca influența noastră să fie simțită într-o lume plină de îndoială.
Noi nu putem să dăm altora ceea ce noi înșine nu avem. Numai în măsura devoțiunii și consacrării noastre față de Hristos putem să exercităm o influență pentru binecuvântarea și înălțarea omenirii. Dacă nu există nici un serviciu real, nici o iubire sinceră, nici o experiență trainică, în viață nu va exista nici o putere care să ajute, nici o legătură cu cerul, nici o plăcere pentru Hristos. Dacă Spiritul Sfânt nu ne poate folosi ca factori, prin care să vestească lumii adevărul așa cum este în Isus, noi suntem ca și sarea care și-a pierdut gustul și este cu totul fără valoare. Prin faptul că ne lipsește harul lui Hristos, noi spunem lumii că adevărul în care avem pretenția de a crede, n-are nici o putere sfințitoare și astfel, până acolo unde merge influența noastră, facem Cuvântul lui Dumnezeu fără nici o putere. “Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. Și chiar dacă aș avea darul prorociei și aș cunoaște toate tainele și toată știința, chiar dacă aș avea toată credința, așa încât să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic. Și chiar dacă mi-aș împărți toată averea pentru hrana săracilor, chiar dacă mi-aș da trupul să fie ars, și n-aș avea dragoste, nu-mi folosește la nimic.” (1 Corinteni 13, 1-3.)
Atunci când iubirea ne umple inima, ea se va revărsa asupra altora, nu din pricina avantajelor primite de la ei, ci pentru că iubirea este o putere lucrătoare. Iubirea schimbă caracterul, stăpânește pornirile, supune vrăjmășia și înnobilează sentimentele. Iubirea aceasta este tot așa de întinsă ca și universul și este în armonie cu aceea a îngerilor slujitori. Nutrită în inimă, ea îndulcește întreaga viață și revarsă binecuvântarea ei asupra tuturor celor din jur. Aceasta și numai aceasta poate să facă din noi sarea pământului.” (E. G. White – Cugetări de pe Muntele Fericirilor, pag. 36-38)
“Voi sunteți sarea pământului”, a zis Isus. Nu vă retrageți din lume pentru a scăpa de persecuții. Voi trebuie să rămâneți între oameni, pentru ca gustul iubirii dumnezeiești să poată fi ca o sare care să protejeze lumea de stricăciune.
Inimile care răspund influenței Duhului Sfânt sunt canalele prin care se revarsă binecuvântările lui Dumnezeu. Dacă aceia care slujesc pe Dumnezeu ar fi luați de pe pământ și dacă Duhul Lui ar fi retras de la oameni, lumea aceasta ar fi lăsată pradă pustiirii și nimicirii, care sunt rodul stăpânirii lui Satana. Deși cei nelegiuiți nu recunosc, ei datorează chiar și binecuvântările vremelnice prezenței poporului lui Dumnezeu în lume, pe care ei îl disprețuiesc și îl apasă. Dar, dacă sunt creștini doar cu numele, ei sunt ca sarea care și-a pierdut gustul. Ei n-au nici o influență spre bine în lume. Pentru că reprezintă greșit pe Dumnezeu, ei sunt mai răi decât necredincioșii.” (E. G. White – Hristos Lumina Lumii, pag. 306)
„Ucenicilor Săi, Domnul Hristos le-a zis: „Voi sunteți sarea pământului. Dar, dacă sarea își pierde gustul… atunci nu mai este bună la nimic, decât să fie lepădată afară și călcată în picioare de oameni” (Matei 5,13). Prin urmare, cât de atenți trebuie să fim în a urma exemplul lui Hristos în lucrarea vieții noastre! Dacă nu facem așa, suntem lipsiți de valoare pentru lume — o sare care și-a pierdut gustul. (…)
Dumnezeu folosește în lucrarea Sa o diversitate de talente. El Își duce mai departe lucrarea pentru biserică printr-o varietate de unelte. Niciun om care dorește să se facă pe sine unicul învățător în biserică nu lucrează pentru Dumnezeu. Niciun om care spune: „Vreau ca influența mea să fie singura influență exercitată în biserica pe care o conduc” nu face ca lumina lui să strălucească pentru Dumnezeu. Aceia care sunt lipsiți de amabilitate față de tovarășii lor de lucru trebuie să dea socoteală înaintea lui Dumnezeu. Prin influența lor, ei țin în afara bisericii lumina pe care Dumnezeu dorește să o aibă poporul Său. Ei manifestă un spirit pe care Dumnezeu nu îl aprobă.” (E. G. White – Solii alese, vol. 2, pag. 85)