Pentru astăzi am ales două versete scrise de apostolul Pavel:
„Ci cercetaţi toate lucrurile şi păstraţi ce este bun. Feriţi-vă de orice se pare rău.” (1 Tesaloniceni 5:21-22)
Există două extreme, ambele la fel de periculoase:
- cei care fug de studiul Bibliei (de cercetare);
- cei care citesc exclusiv printre rândurile inspirate.
Oamenii au căutat dintotdeauna să demonstreze că ei ştiu totul şi că nu au nevoie de Cineva Atotştiutor. Astfel, chiar şi în domeniul interpretării Bibliei, explicaţiile „complete” (exhaustive) şi „corecte” (infailibile) se ivesc la tot pasul. Unii chiar cred că știu ABSOLUT TOTUL.
Am citit undeva o idee interesantă care spunea cam aşa:
Ignorantul nu ştie nimic despre nimic, interesatul ştie câte ceva despre ceva, specialistul ştie multe despre unele lucruri şi expertul ştie aproape totul despre un singur lucru.
Dumnezeu nu ne-a lăsat în ignoranţă. Dar nici nu ne-a descoperit totul despre toate lucrurile. De aceea, despre anumite domenii, Ellen White spune:
„În ce privește persoana și prerogativele lui Dumnezeu, unde Se află El și ce este El, acesta este un subiect pe care nu trebuie să îndrăznim să-l atingem. Asupra acestui subiect, tăcerea este elocvență.” (E. G. White – Lucrarea misionară medicală, pag. 92)
„Vom întâlni oameni care îngăduie ca mintea să le rătăcească în speculații inutile cu privire la lucrurile despre care nu se spune nimic în Cuvântul lui Dumnezeu. El a vorbit în limbajul cel mai clar, cu privire la aproape fiecare subiect care are o influență asupra mântuirii sufletului. Totuși, Dumnezeu dorește să evităm visarea cu ochii deschiși și spune: „Du-te de lucrează astăzi în via Mea! Vine noaptea, când nimeni nu mai poate să lucreze. Încetați orice formă de curiozitate inutilă, vegheați, lucrați și rugați-vă! Cercetați adevărurile care au fost descoperite”. Domnul Hristos dorește să întrerupă toate visările inutile și ne îndreaptă atenția spre câmpurile gata pentru seceriș. Dacă nu lucrăm cu seriozitate, veșnicia ne va copleși cu povara responsabilității ei. (…)” (E. G. White – Solii alese, vol. 1, pag. 77)
Care ar fi concluzia cea mai echilibrată?
„Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru, iar lucrurile descoperite sunt ale noastre și ale copiilor noștri, pe vecie, ca să împlinim toate cuvintele Legii acesteia.” (Deuteronomul 29:29)
Să ne ajute Dumnezeu să cercetăm sârguincios acolo unde este descoperire şi să ne oprim în momentul în care putem rosti doar speculaţii! Amin!