1 Corinteni 13:12

„Acum, vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci, vom vedea faţă în faţă. Acum, cunosc în parte; dar atunci, voi cunoaşte deplin, aşa cum am fost şi eu cunoscut pe deplin.” (1 Corinteni 13:12)

De multe ori avem pretenţia că ştim aproape totul şi că vedem foarte bine, „desluşit”. Numai că lucrurile nu stau chiar aşa cum credem noi. Chiar dacă ni se pare că avem ochii deschişi (asemenea lui Balaam), o ceaţă şi o negură mare ne învăluie vederea. Cunoaştem atât de puţin şi vedem atât de slab, încât suntem descoperiţi de foarte multe ori nepregătiţi şi fără soluţii reale, viabile.

Bâjbâim atât de des în necunoscut, încât aproape tot ceea ce ni se întâmplă ne ia prin surprindere. Astfel, „atotştiinţa” noastră rămâne de ruşine şi vederea noastră „atotpătrunzătoare” ne joacă feste.

Situaţia aceasta se va schimba în curând. La revenirea lui Isus vom începe să ştim şi să vedem. Cunoştinţa va trece la un alt nivel şi va fi permanent updatată.

Prin credință noi putem privi în viitor și putem lua făgăduințele lui Dumnezeu ca o garanție a creșterii puterii noastre intelectuale, unind facultățile noastre omenești cu cele divine, aducând întreaga putere a ființei noastre în legătură directă cu izvorul luminii. Să ne bucurăm de faptul că tot ceea ce ne-a nedumerit în lucrările providenței lui Dumnezeu va fi clarificat atunci, iar lucrurile care erau greu de înțeles vor fi atunci explicate; iar acolo unde mintea și înțelegerea noastră limitată vedeau numai confuzie și planuri zădărnicite vom ajunge să vedem cea mai perfectă și cea mai frumoasă armonie. “Acum vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci vom vedea față în față. Acum cunosc în parte; dar atunci voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin”. (1 Corinteni 13:12).” (E. G. White – Calea către Hristos, pag. 112)

Cel mai important este faptul că Îl vom vedea pe El şi Îl vom cunoaşte pe deplin.

„Privim chipul lui Dumnezeu reflectat ca într-o oglindă în lucrările naturii și în felul în care îi tratează pe oameni, dar atunci Îl vom vedea față în față, fără un văl întunecos între noi. Vom sta în prezența Lui și vom privi slava feței Sale.” (E. G. White – Istoria Mântuirii, pag. 432)

Să ne recunoaştem cu umilinţă limitele umane şi să acceptăm că mai avem mult de cunoscut, de învăţat şi de văzut. Astfel, vom descoperi cât de puţin ştim şi vedem cu adevărat.

Dumnezeu să transforme neştiinţa sau ignoranţa noastră într-o sete de cunoaştere tot mai profundă şi de calitate! Abia atunci Dumnezeu ni Se va oferi tot mai mult şi ni Se va descoperi tot mai deplin.

Doamne, fă să dorim să Te cunoaştem mai mult în fiecare zi! Amin!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.