Nu știu ce vârstă ai, dar cred că ai simţit până acum pe pielea ta măcar un cutremur. Și aceasta mai ales dacă stai în zona Vrancea. Însă, bunicii, părinţii sau fraţii mai mari își aduc aminte de marile cutremure care au zguduit pământul ţării noastre în 1940, 1977 sau 1986. Și acestea nu au fost singurele.
Continuă lectura Semnele vremurilor
Cu mai mulţi ani în urmă, împreună cu nişte prieteni (colegi) dragi, am organizat câteva tabere de supravieţuire pentru tineri. Au fost unele dintre activităţile cu cel mai mare impact şi cu cele mai multe amintiri interesante.
Continuă lectura „Eu nu mănânc!”
Ploile repezi de vară sunt plăcute animalelor sălbatice mari: ciutelor, cerbilor sau mistreţilor. De multe ori, aceste animale ies în poieniţe și stau în ploaie, fără să pască sau să caute hrană, numai de dragul ploii. Dușul răcoritor este binevenit, mai ales după zăduful din timpul zilei.
Continuă lectura Adăpostul de ploaie
Cunoscutul prozator român Ioan Al. Brătescu-Voinești povestește, într-una dintre cărţile sale, o întâmplare interesantă, trăită chiar de dumnealui, întâmplare care i-a shimbat perspectiva despre inteligenţa animalelor.
Continuă lectura Inteligenţa stăncuţelor
Cele mai multe dintre animalele sălbatice acceptă în anumite condiţii prietenia omului, pierzându-și totodată și frica de el. Cu toate acestea, prea puţine dintre ele își pierd și nevoia de libertate.
Continuă lectura „Robi” ai libertăţii
Jderul este un mamifer asemănător cu o nevăstuică din genul Martes, din subfamilia Guloninae, din familia Mustelidae. Are o coadă stufoasă și labele mari, cu gheare parțial retractabile. Blana variază de la o culoare gălbuie la maro închis, în funcție de specie.
Continuă lectura Rezerve de hrană (II)
Ciupercile bune sunt foarte căutate, dar nu numai de oameni. Căprioarele, cerbii, mistreţii și veveriţele sunt doar câteva dintre vieţuitoarele pădurii care le culeg cu plăcere. Cred că ai văzut și tu, când ai mers prin pădure, ciuperci rupte de tot sau numai începute.
Continuă lectura Rezerve de hrană (I)
Într-o seară de primăvară, un om a găsit pe jos un sitar rănit la o aripă. Milos din fire, omul s-a gândit să-l ia acasă și să-l îngrijească în speranţa că se va vindeca. Avea acasă o colivie, numai bună pentru sitar.
Continuă lectura „Conform obiceiului”
Destul de des, în spaţiul virtual, apar confruntări cu privire la anumite specii de animale – unii afirmă că ar fi curate şi se pot mânca, alţii susţin contrariul. Care să fie oare abordarea corectă?
Continuă lectura Curat sau necurat?
Mi-aduc aminte cu mare plăcere de perioada copilăriei. Îmi place să redescopăr acele vremuri care mă fascinau. Anii pe care i-am petrecut alături de părinţii mei şi de sora mea sunt încă vii în amintirea mea.
Continuă lectura AJUTOR! Am fost furat!