Sunt atingerile importante? Ce rol au atingerile, în general, dar mai ales în familie? Care este efectul acestora asupra sănătăţii fizice, psihice şi emoţionale?
De-a lungul anilor s-au făcut diverse studii. Acestea au demonstrat efectele extrem de benefice ale atingerilor. Un astfel de studiu a fost făcut de americanul Harry Harlow în anul 1958 pe nişte pui de maimuţe. S-a observat faptul că puii orfani au preferat atingerile unui manechin surogat mai moale şi călduros, în defavoarea altuia făcut doar din sârmă şi rece, chiar dacă acesta oferea laptele mult dorit. Experimentul a mai dovedit că sănătatea puilor era direct dependentă de acele „contacte confortabile”, iar lipsa atingerii pufoase a manechinului îi făcea să fie agitaţi şi irascibili.
Unele poveşti, în spatele acţiunii siropoase, transmit justa idee că atingerea contează foarte mult. Printr-un gest de tandreţe, chiar şi cel mai rece, insensibil şi morocănos „broscoi” se transformă într-un gingaş iubitor. Tot atingerea este cea care transformă „frumoasa adormită” în zâna dragostei.
În familiile noastre iubirea pot fi reaprinsă prin binefăcătoarele gesturi de tandreţe: o atingere duioasă la moment de tulburare, o mână întinsă în timp de descumpănire, o mângâiere caldă în ceas de răceală, un braţ plăpând aşezat pe un umăr, o îmbrăţişare iubitoare în clipe de tensiune.
Atingerea este parte componentă a limbajului iubirii. Soţii şi soţiile au nevoie de ea. Copiii, adolescenţii, tinerii, adulţii şi vârstnicii aşteaptă permanent exprimarea fizică a ataşamentului. Aceasta va da o altă greutate cuvintelor rostite cu afecţiune.
Dacă fiecare dintre noi am face mai mult uz de atingeri tandre, sunt convins că efectele nu ar întârzia să apară. Haideţi să încercăm şi să vedem ce va ieşi!