„Un glas zice: „Strigă!” – Și eu am răspuns: „Ce să strig?” – „Orice făptură este ca iarba, și toată strălucirea ei, ca floarea de pe câmp. Iarba se usucă, floarea cade, când suflă vântul Domnului peste ea. În adevăr, poporul este ca iarba: iarba se usucă, floarea cade; dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.” (Isaia 40:6-8)
Vă plac florile? Şi mie îmi plac! Oricât de frumoase ar fi, indiferent de parfumul pe care-l răspândesc şi fără să conteze culoarea, toate se ofilesc şi apoi mor. Asemenea curcubetelui lui Iona, florile produc bucurie pentru un timp, apoi dispar.
Isaia, inspirat de Dumnezeu, spune că şi omul este ca floarea (iarba). Oricât de frumos ar fi, într-o zi de usucă şi piere. Dar ceva rămâne. Ce?
“În adevăr, v-am făcut cunoscut puterea și venirea Domnului nostru Isus Hristos, nu întemeindu-ne pe niște basme meșteșugit alcătuite, ci ca unii care am văzut noi înșine cu ochii noștri mărirea Lui. Căci El a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste și slavă, atunci când, din slava minunată, s-a auzit deasupra Lui un glas care zicea: ‘Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.’ și noi înșine am auzit acest glas venind din cer, când eram cu El pe muntele cel sfânt. Și avem cuvântul proorociei făcut și mai tare; la care bine faceți că luați aminte, ca la o lumină care strălucește într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă și va răsări luceafărul de dimineață în inimile voastre. Fiindcă mai întâi de toate, să știți că nici o proorocie din Scriptură nu se tâlcuiește singură. Căci nici o proorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt.” (2 Petru 1, 16-21.) “Și tot ce a fost scris mai înainte, a fost scris pentru învățătura noastră, pentru ca, prin răbdarea și mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.” (Romani 15, 4.) “Pune-ți pe inimă aceste lucruri, îndeletnicește-te în totul cu ele, pentru ca înaintarea ta să fie văzută de toți.” (1 Timotei 4, 15.) “Căci orice făptură este ca iarba, și toată slava ei, ca floarea ierbii. Iarba se usucă și floarea cade jos, dar Cuvântul Domnului rămâne în veac.” (1 Petru 1, 24.25.)” (E. G. White – Principii fundamentale ale educaţiei creştine, pag. 445)
Cuvântul Întrupat – Domnul Hristos, asemenea Tatălui, este veşnic.
Cuvântul spus şi scris al lui Dumnezeu este de asemenea veşnic. El a venit înaintea noastră şi rămâne după noi. Cuvântul lui Dumnezeu nu moare pentru că este al unui Dumnezeu veşnic.
Să ne ajute Dumnezeu să recunoaştem că suntem trecători! Să preţuim Cuvântul cel veşnic al lui Dumnezeu şi să primim învăţăturile descoperite! Amin!