Negura si ceata

Impreuna cu cativa prieteni, in anul 2001, in tabara de „supravietuire”, am hotarat sa mergem la Iezerul Caliman (2031 m inaltime). Am reusit sa urcam pana la statia meteo. Era o ceata deasa, batea vantul si era foarte frig. Pe deasupra, aveam nevoie de un loc ferit unde sa putem face un foc si ceva de mancare. Sperantele noastre in indreptarea macar temporara a vremii erau foarte putine.

Pesimismul nostru a primit un supliment imens in momentul cand, la solicitarea noastra, meteorologii de serviciu ne-au „asigurat” ca cel putin doua-trei zile nu se va vedea soarele, ba chiar va fi mai rau. Peste cateva momente, parca pentru a sublinia ceea ce ne-au prevestit specialistii, a inceput sa ploua marunt si des. Ce sa faci acum? Ar fi fost nevoie de aproximativ 30-45 de minute pentru a ajunge totusi la Iezer. Dar voiam sa vedem lacul neaparat. Si ne-am hotarat totusi sa mergem.

Ploaia ne-a insotit pana aproape de tinta, uneori fiind foarte insistenta. Ceata nu ne-a permis sa vedem lacul in intregime. Pe vremea aceasta posomorata, iezerul n-avea nici o frumusete. Dar…, imediat dupa ce am plecat de langa apa, ca sa gasim lemne, sa aprindem un foc si sa ne astamparam foamea, ploaia s-a oprit, ceata s-a risipit si am putut vedea soarele. Putina caldura de la soare, ceva mai multa de la foc, haine puse la uscat, hrana si lichide fierbinti si putina odihna – ne-au refacut imediat. Vremea buna a durat mult mai mult decat ne-am asteptat. Am reusit sa vedem toate varfurile din jur, ne-am fotografiat si am putut sa ne bucuram de faptul ca meteorologii nu au intotdeauna dreptate. Disparitia norilor si a cetii a avut loc in cateva secunde.

Exista si in viata noastra foarte multi nori. Uneori, suntem asa de posomorati, asa de lipsiti de vigoare si asa de „plouati”, ca ii dezarmam pe cei din jurul nostru. Care este sursa framantarilor si lamentarilor noastre: ceea ce nu avem sau ceea ce nu suntem? Plangem ca avem lipsuri materiale sau pentru ca ne lipsesc multe din punct de vedere spiritual? Avem momente in care suntem suparati din pricina norilor grei de faradelegi si cetei dense a pacatelor? Problema e rezolvata si reteta e simpla.

Isaia 44:22  Eu iti sterg faradelegile ca un nor, si pacatele ca o ceata: intoarce-te la Mine, caci Eu te-am rascumparat.

Aplica acum ceea ce spune Dumnezeu si norii vor disparea.

© Viorel Dascalu 2010

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.