„Dacă nu-și spală hainele, și nu-și scaldă trupul, își va purta fărădelegea lui.” (Levitic 17:16)
Victor Babeș se numără printre acei oameni de cultură care au combinat preocupările știinţifice cu cele artistice.
În manuscrisele sale se găsesc, pe marginea textelor știinţifice, desene foarte reușite (de exemplu, grupuri de ţărani veniţi la tratament antirabic).
De la 14 ani scria poezii și visa să devină actor. Până la urmă, Babeș nu a devenit nici poet, nici actor, ci unul dintre cei mai de seamă savanţi ai ţării.
Victor Babeș s-a născut la Viena în 1854, fiind unul dintre copiii lui Vicenţiu Babeș, cărturar român, doctor în drept și litere. Studiile de medicină le face mai întâi la Budapesta, apoi la Viena, unde își dă și doctoratul. Cu toată tinereţea sa, era considerat de către specialiști un om de știinţă pe deplin format. În numai câţiva ani publică peste 120 de lucrări în limbile română, germană, franceză și maghiară, care îl consacră îl cercurile știinţifice din întreaga lume.
A venit în ţară în 1887, unde a ocupat la început catedra de patologie și bacteriologie a Facultăţii de Medicină din București.
Istoricul medicinii, Valeriu Bologa, spunea despre el că este un strălucit „vânător de microbi”. Victor Babeș a descoperit 50 de agenţi patogeni și a perfecţionat tratamentul antirabic introdus de Pasteur, ceea ce a dus la salvarea multor vieţi. Cercetările și descoperirile sale în domeniul holerei, leprei, tuberculozei, difteriei și altor boli sunt unanim recunoscute ca foarte importante.
De asemenea, Victor Babeș a scos în evidenţă, cu mult curaj, rădăcinile sociale ale unor boli foarte răspândite în popor: tuberculoza și pelagra. El a arătat cu fermitate calea pentru combaterea acestora: ridicarea nivelului de trai și îmbunătăţirea condiţiilor de igienă la sate și orașe. De asemenea, a susţinut, pe baze de argumente știinţifice, necesitatea alimentării cu apă și a canalizării orașelor, ca și a organizării știinţifi ce a luptei împotriva epidemiilor.
Marele savant român a fost numit „părintele bacteriologiei”.
Microbii, virușii, bacteriile și alţi agenţi patogeni (care aduc boală) nu pot fi îndepărtaţi sau exterminaţi cu pușca. „Vânătoarea” se face în primul rând cu apă, săpun și detergent. Spălatul a fost poruncit de la început de către Dumnezeu. El nu era tratat ca un lucru facultativ.
Tu cum stai cu igiena?
Speli hainele de fiecare dată, atunci când este nevoie? Faci baie (sau duș) destul de des?
Nu uita: apa, săpunul, detergentul și pasta de dinţi nu pot fi înlocuite cu deodorante, oricât de scumpe ar fi acestea!
Mai ales în aceste vremuri, pe lângă protecţia socială, SPĂLATUL CU APĂ ŞI SĂPUN, din abundenţă, va oferi încă un plus important pentru a putea evita infectarea cu noul CORONAVIRUS.