În straturile geologice, pe parcursul timpului, au fost descoperite milioane şi milioane de fosile. Acestea au fost verificate, cercetate, analizate şi fotografiate.
În cele din urmă, cele mai reprezentative, au fost expuse în muzee sau pastrate în colectii personale.
Evolutionistii se lovesc de o mare problema: marturia acestor fosile ramane neschimbata. Ele demonstreaza ca speciile de plante si animale (mult mai multe si chiar mai mari decat cele ce supravietuiesc astazi) au aparut brusc si fara elemente de legatura.
Fosilele dezvaluie ca speciile supravietuiesc zeci de mii sau chiar milioane de generatii fara sa evolueze prea mult.
De exemplu, insectele apar brusc si in numar uimitor de mare in documentele fosilele, fara nici o filiatie. Iar aceste dovezi demonstreaza ca, aceasta clasa, nu s-a schimbat prea mult de la aparitie pana in prezent. Cercetatorii au descoperit ca anatomia interna, aripioarele, piciorusele, capul si chiar celulele insectelor fosilizate sunt foarte apropiate de cele ale supravietuitoarelor din zilele noastre.
Si la plante fosilele ne dau aceeasi marturie. Exista deosebiri nesemnificative intre frunzele fosilizate si cele ale ierburilor sau arborilor de astazi. Se poate vorbi, ca si in cazul celorlalte vietuitoare, de o diferenta intre specii. Nu se poate argumenta o modificare a structurii datorata evolutiei la nivel macro.
Indiscutabil, si la animale istoria se repeta. Toate fosilele descoperite, pe baza caracteristicilor prezentate, au putut foarte usor sa fie clasificate ca apartinand unei specii sau unui ordin.
Un alt lucru, demn de luat in seama, este faptul ca nu se gasesc printre fosile asa zisele „verigi” sau caractere de tranzitie. Chiar daca unele dintre animalele care s-au fosilizat, astazi nu mai exista (exemplu: dinozaurii), nu se poate spune ca ar fi fost vorba de forme de tranzitie. Ba din contra! Unele dintre speciile ce au existat par mai „evoluate” decat cele actuale (ex: mamutii)
Aici evolutionistii se izbesc din nou de un zid de netrecut. In documentele fosile nu se gaseste macar vreun organism care sa prezinte oase sau organe partial formate si care sa poata da un indiciu de aparitie a unui nou caracter.
De exemplu, exista fosile de pasari, lilieci, pterodactili (astazi sunt disparuti). Conform teoriei evolutioniste, ele ar fi trebuit sa aiba ca stramosi forme de tranzitie din care sa fi evoluat. Dar asa ceva nu exista. Nu s-au gasit urme fosile de pasari cu jumatate de cioc dezvoltat dintr-un maxilar de reptila.
Nu se poate dovedi ca ar fi existat un mamut sau elefant cu trompa doar pe jumatate sau pe trei sferturi. De asemenea nu se pot prezenta fosile de girafe cu gatul cu doua treimi sau cu trei sferturi mai scurt decat gatul girafelor ce traiesc in prezent.
Lipsesc fosilele pestilor care ar fi inceput sa dezvolte oase pelviene (din care sa se vada ca incep sa apara picoarele din spate) sau cu inotatoarele laterale fata semitransformate in picioruse (cu labi, degete sau ghiare).
CONCLUZIE:
NU EXISTA astfel de fosile care sa se situeze la jumatatea drumului spre evolutia unei noi clase, unui sau a unui nou ordin.