Apelând la Isus în nevoia noastră urgentă!
”Niște voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decât de cuvintele Tale. Mă bucur de Cuvântul Tău, ca cel ce găsește o mare pradă.” (Psalm 119:161-162)
”Biblia este glasul lui Dumnezeu, care ne vorbește tot atât de sigur ca și când l-am auzi cu urechile noastre. Dacă ne-am da seama de lucrul acesta, cu ce temere am deschide Cuvântul lui Dumnezeu și cu ce sârguință am cerceta preceptele lui! Citirea și contemplarea Scripturilor ar fi considerată ca o audiență la Cel Veșnic.” A Call to Stand Apart, p. 69
Întrebări de meditat:
Ai citit vreodată un verset din Biblie gândindu-te: ”Acesta a fost scris pentru mine! De unde știa Dumnezeu ce aveam nevoie astăzi?”
Pe măsură ce ziua de azi va trece, gândește-te la toate motivele pentru care te poți bucura din cauza Cuvântului lui Dumnezeu. De fapt, de ce nu ai scrie o listă de motive pentru care ești recunoscător pentru Cuvântul lui Dumnezeu. Începe cu „Îmi place Cuvântul lui Dumnezeu pentru că… (și completați punctele)”.
Dacă ai probleme în a identifica aceste lucruri, citește Psalmul 119.
Motive de rugăciune – Dumincă, 19 aprilie 2020
MOTIVE DE LAUDĂ:
Lăudăm pe Domnul că biserica adventistă din Guatemala a găsit o modalitate de a distribui coșuri de mâncare cu orez, fasole, făină de porumb, ulei, sare și zahăr la mii de membri ai bisericii care sunt afectați de această carantină. Aceasta este o dovadă că membrii bisericii doresc să își poarte poverile unul altuia.
CERERI:
- Rugați-vă pentru Africa, care luptă împotriva pandemiei Coronavirus. Rugați-vă pentru membrii bisericii noastre care au probleme din cauza lipsei de îngrijire medicală adecvată. Rugați-vă ca riscul de infectare și deces să nu fie așa cum s-a prevăzut.
- Rugați-vă pentru miile de grupuri etnice din întreaga lume, care reprezintă 69% din populația pământului, care nu au avut încă o prezentare clară a lui Isus. Rugați-vă pentru noi modalități inovatoare de a ajunge la ele în timpul acestei crize.
- Rugați-vă pentru un spirit de pocăință și smerenie pentru noi toți cu privire la vremurile în care nu am fost personal credincioși lui Dumnezeu în viața și marturia pe care am dat-o.
- Rugați-vă pentru o creștere puternică a membrilor bisericii care îl vor sluji pe Dumnezeu iubindu-i pe alții și împărtășind activ adevărul Bibliei cu alții, inclusiv cu cei din alte medii religioase.
- Rugați-vă pentru fermierii care se luptă să planteze sau să recolteze fără ajutorul obișnuit al muncitorilor zilieri, cărora li s-a interzis să călătorească.
Sursa: https://www.redesteptaresireforma.ro
Traducere: Adina Păltineanu
Materiale pentru studiu suplimentar:
“Ceasul încercării, care va veni peste toată lumea, ca să încerce pe cei ce locuiesc pe pământ” este chiar înaintea noastră. Toți aceia a căror credință nu este întemeiată puternic pe Cuvântul lui Dumnezeu vor fi amăgiți și biruiți. (E. G. White – Adevărul despre îngeri, pag. 263)
„S-ar putea ca unii să spună acelora care fac din Cuvântul lui Dumnezeu cartea lor de căpătâi că sunt prea înguști în gândire și că vor să facă o deosebire prea mare între ei și lume pentru a mai putea sluji la ceva. Aceasta este o greșeală. Răul acesta de care ne temem nu va fi adus la îndeplinire. Dumnezeu vrea ca poporul Său să se deosebească de lume în toate privințele pentru că altfel ar deveni foarte confuz, întocmai ca ucenicii care s-au întors de la Hristos și nu au mai mers cu El.” (E. G. White – Sfaturi pentru editori, pag. 122)
„Studiați Cuvântul lui Dumnezeu cu multă rugăciune! Acest Cuvânt prezintă înaintea voastră legea lui Dumnezeu și viața Domnului Hristos, marile principii ale sfințirii, fără de care “nimeni nu va vedea pe Dumnezeu”. (Evrei 12, 14.) Cuvântul lui Dumnezeu convinge de păcat; el descoperă în mod clar calea mântuirii. Dați-i ascultare, căci este vocea lui Dumnezeu care vorbește inimii voastre!” (E. G. White – Calea către Hristos, pag. 35)
„Când vorbim despre credință, atunci trebuie să facem totdeauna o deosebire în mintea noastră. Există un fel de credință care este cu totul deosebită de adevărata credință. Existența și puterea lui Dumnezeu, adevărul Cuvântului Său sunt realități pe care nici Satana și îngerii săi nu le pot tăgădui. Sfânta Scriptură ne spune că “ … și dracii cred … și se înfioară”. (Iacov 2, 19.) Dar aceasta nu este credință. Acolo unde este nu numai credință în Cuvântul lui Dumnezeu, ci și o supunere a voinței noastre lui Dumnezeu, acolo unde inima este consacrată Lui, iar simțămintele îi aparțin, acolo este credință: o credință care lucrează prin iubire și care curățește ființa. Prin această credință inima este înnoită după chipul lui Dumnezeu. Iar inima care, în starea ei nereînnoită, nu se supunea legii lui Dumnezeu și nici nu se putea supune acum își găsește plăcerea în preceptele ei sfinte, exclamând împreună cu psalmistul: “Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea”. (Psalmii 119, 97.) Astfel, neprihănirea pe care o dă legea este împlinită în noi, care nu mai trăim “după îndemnurile firii pământești, ci după îndemnurile Duhului”. (Romani 8, 1.)” (E. G. White – Calea către Hristos, pag. 63)
„Dumnezeu ne vorbește prin Cuvântul Său. Aici noi avem în modul cel mai clar descoperirea caracterului Său, a modului în care Se ocupă de oameni și marea lucrare de mântuire. Aici ne este înfățișată istoria patriarhilor și a profeților cum și a altor bărbați sfinți din vechime. Aceștia erau oameni “supuși acelorași slăbiciuni ca și noi”. (Iacov 5, 17.) În Cuvântul Său vedem cum ei se luptau cu descurajările, asemenea nouă, și totuși cum au prins iarăși curaj și au ajuns biruitori prin harul lui Dumnezeu. Văzând toate acestea, suntem încurajați în alergarea noastră după neprihănire. Când citim despre minunatele experiențe hărăzite lor, despre lumina, dragostea și binecuvântarea de care s-au bucurat și despre lucrarea pe care au făcut-o prin harul care le-a fost dat, Duhul care i-a inspirat pe ei aprinde și în noi flacăra unei dorințe sfinte de a fi asemenea lor în caracter, de a umbla cu Dumnezeu, asemenea lor.” (E. G. White – Calea către Hristos, pag. 87)
„Domnul Hristos spune despre Scripturile Vechiului Testament: și cu atât mai mult este aceasta valabil pentru cele ale Noului Testament: că “ele mărturisesc despre Mine”, Răscumpărătorul, Cel spre care sunt îndreptate toate speranțele noastre privind viața veșnică. (Ioan 5, 39.) Da, întreaga Biblie ne vorbește despre Hristos. De la primul raport cu privire la creațiune: căci “nimic din ce a fost făcut, n-a fost făcut fără El”: și până la făgăduința cea mai de pe urmă: “iată Eu vin curând”, noi citim lucrările Sale și ascultăm vocea Sa. (Ioan 1, 3; Apocalipsa 22, 12.) Dacă dorești să cunoști mai bine pe Mântuitorul, studiază Sfintele Scripturi.
Umple-ți inima cu Cuvântul lui Dumnezeu! El este apa vie care stinge setea ta arzătoare. El este pâinea vie venită din cer. Domnul Hristos declară: “Dacă nu mâncați trupul Fiului omului și dacă nu beți sângele Lui, n-aveți viață în voi înșivă”. Și El se explică spunând: “Cuvintele pe care vi le-am spus Eu sunt duh și viață”. (Ioan 6, 53.63.) Corpurile noastre sunt hrănite prin ceea ce mâncăm și bem; și așa cum stau lucrurile în domeniul natural, tot așa este și în cel spiritual. Lucrurile la care medităm vor da tonul și puterea vieții noastre spirituale.
Lucrarea mântuirii este tema asupra căreia îngerii doresc să privească, s-o cunoască; ea va constitui știința și cântul celor mântuiți de-a lungul veacurilor nesfârșite. Nu este oare vrednic să cugetăm profund la ea și să o studiem acum cu multă luare aminte? Iubirea și mila infinită a Domnului Hristos, sacrificiul pe care l-a făcut în favoarea noastră cer din partea noastră cea mai serioasă și mai solemnă cugetare. Să stăruim mai mult asupra caracterului scumpului nostru Mântuitor. Să medităm mai mult asupra lucrării Sale, a Aceluia care a venit să mântuiască pe poporul Lui de păcatele sale. Când contemplăm în acest fel marile teme ale cerului, credința și iubirea noastră vor deveni mai puternice, iar rugăciunile noastre vor fi mai mult și tot mai mult ascultate de Dumnezeu, pentru faptul că ele vor fi mai mult și tot mai mult pline de credință și iubire. Ele vor fi inteligente și călduroase. Va fi atunci o mai statornică încredere în Domnul Hristos și o experiență zilnică și vie a puterii Sale de a mântui în mod desăvârșit pe toți aceia care vin la Dumnezeu prin El.
În timp ce cugetăm la desăvârșirea Mântuitorului nostru, vom dori să fim cu totul transformați și reînnoiți după chipul Său curat. Sufletul nostru va înseta și va flămânzi după asemănarea cu Cel pe care-L adorăm. Cu cât cugetele noastre se vor ocupa mai mult de Domnul Hristos, cu atât mai mult vom vorbi și altora despre El și-L vom reprezenta în lume prin viața noastră.
Biblia n-a fost scrisă numai pentru cei învățați; dimpotrivă, ea a fost destinată oamenilor de rând. Marile adevăruri necesare pentru mântuirea noastră ne sunt prezentate tot așa de clar ca și lumina zilei; nimeni deci nu va fi dus în rătăcire și nu va pierde cărarea, cu excepția celor care urmează propria lor judecată în loc să urmeze voința lui Dumnezeu, care este așa de clar descoperită în Cuvântul Său.
Nu trebuie să primim învățăturile nici unui om drept învățături ale Sfintelor Scripturi, ci personal trebuie să studiem Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă vom îngădui altora să gândească pentru noi, atunci vom ajunge să avem numai niște energii intelectuale slabe, schiloade și capacități cu totul reduse. Puterile nobile ale minții pot fi așa de pipernicite datorită lipsei de preocupare cu acele subiecte vrednice de atenția lor încât își pierd puterea de a sesiza însemnătatea profundă a Cuvântului lui Dumnezeu. Puterea intelectuală se va dezvolta dacă ea este folosită spre a înțelege legătura dintre subiectele Sfintelor Scripturi, spre a compara text cu text și lucrurile spirituale cu lucrurile spirituale.
Nimic nu este mai puternic pentru întărirea intelectului ca studierea Scripturilor. Pentru dezvoltarea noastră spirituală nici o altă carte nu este așa de puternică ca să înalțe gândurile și să dea putere facultăților intelectuale ca adevărurile vaste și înnobilatoare ale Sfintelor Scripturi. Dacă Cuvântul lui Dumnezeu ar fi studiat așa cum ar trebui să fie, atunci oamenii ar avea vederi atât de largi, caractere atât de nobile și statornice cum rar se văd în zilele noastre.
Dar citirea în fugă a Sfintelor Scripturi nu aduce decât foarte puțin folos. Cineva poate să citească întreaga Biblie și totuși să nu vadă frumusețea ei și nici să nu înțeleagă profunzimea și adânca ei însemnătate. Studierea unui pasaj până când însemnătatea lui este pe deplin lămurită, iar legătura lui cu Planul de Mântuire devine evidentă, este de o mai mare valoare decât citirea mai multor capitole fără urmărirea unui anumit scop și fără a învăța din aceasta. Să ai totdeauna Biblia cu tine. Ori de câte ori ai ocazia, citește în ea; caută să-ți fixezi bine textele ei în minte. Chiar și atunci când mergi pe stradă poți citi un pasaj și medita asupra lui, fixându-l astfel bine în minte.
Noi nu putem obține înțelepciunea cerească fără o cercetare serioasă și fără un studiu însoțit de rugăciune. Unele părți ale Sfintelor Scripturi sunt cu adevărat prea clare pentru a putea fi înțelese greșit, dar sunt și alte părți al căror înțeles nu se află la suprafață spre a fi văzut dintr-o singură privire. Atunci trebuie să comparăm text cu text. Trebuie să cercetăm totul cu grijă, reflectând asupra lor cu multă rugăciune. Un astfel de studiu va fi răsplătit din belșug. După cum minerul descoperă filoanele de metal prețios ascunse în sânul pământului, tot astfel cel care cercetează cu perseverență Cuvântul lui Dumnezeu, ca după o comoară ascunsă, va găsi adevăruri de o mare valoare, adevăruri ce sunt ascunse de vederea cercetătorului neglijent. Cuvintele inspirației divine, bine cumpănite în inimă vor fi asemenea unor pâraie curgând din Izvorul vieții.
Sfânta Scriptură să nu fie niciodată studiată fără rugăciune. Înainte de a deschide paginile ei, trebuie să ne rugăm pentru iluminarea Duhului Sfânt și ea ne va fi dată. Când Natanael a venit la Domnul Hristos, Mântuitorul a exclamat: “Iată cu adevărat un israelit în care nu este vicleșug”. “De unde mă cunoști?” a întrebat Natanael. Drept răspuns Isus i-a zis: “Te-am văzut mai înainte ca să te cheme Filip, când erai sub smochin”. (Ioan 1, 47.48.) Domnul Hristos ne va vedea și pe noi în locurile tainice la rugăciune, dacă îl vom căuta cerând de la El lumină pentru ca să cunoaștem ce este adevărul. Îngerii din sferele de lumină vor fi cu aceia care în umilință și cu cercetare de inimă caută călăuzirea divină.” (E. G. White – Calea către Hristos, pag. 88-91)