Ioan 15:12

Este incontestabil faptul că cele mai mari predici ale lui Isus au fost rostite la începutul şi la sfârşitul activităţii Sale (Matei cap. 5-7 şi Ioan cap. 13-16). Astăzi voi aduce în centrul atenţiei Ioan 15:12:

„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.”

Sunt trei afirmaţii îngemănate ce vorbesc despre acelaşi lucru:

„Vă dau o poruncă nouă: să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.” (Ioan 13:34)
„Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v-am iubit Eu.”
(Ioan 15:12)  
 „Vă poruncesc aceste lucruri, ca să vă iubiţi unii pe alţii.”
(Ioan 15:17)

Iubirea pentru fraţi este un „credinţometru” extrem de corect şi grăitor.

„Una din cele mai puternice dovezi ale adevăratei convertiri este iubirea față de Dumnezeu și față de oameni. Cei care Îl primesc pe Isus ca Răscumpărătorul lor au o iubire profundă și sinceră pentru alții care au o credință tot atât de prețioasă. Așa era cu credincioșii din Tesalonic. “Cât despre dragostea frățească”, scria apostolul, “n-aveți nevoie să vă scriem; căci voi singuri ați fost învățați de Dumnezeu să vă iubiți unii pe alții, și iubiți într-adevăr pe toți frații, care sunt în toată Macedonia. Dar vă îndemn fraților, să sporiți tot mai mult în ea. Să căutați să trăiți liniștiți, să vă vedeți de treburi, și să lucrați cu mâinile voastre, cum v-am sfătuit. Și astfel să vă purtați cuviincios cu cei de afară, și să n-aveți trebuință de nimeni”. (E. G. White – Faptele Apostolilor, pag. 262)

“Vă dau o poruncă nouă”, a spus Isus. “Să vă iubiți unii pe alții; cum v-am iubit Eu, așa să vă iubiți unii pe alții”. (Ioan 13, 34.) Ce minunată declarație; dar vai, cât de puțin pusă în practică! Este dureros că, în biserica de astăzi a lui Dumnezeu, iubirea frățească lipsește. Mulți dintre aceia care pretind că-L iubesc pe Mântuitorul nu se iubesc între ei. Necredincioșii sunt atenți să vadă dacă credința celor ce se numesc creștini exercită o influență sfințitoare asupra vieții lor; și ei sunt ageri în a găsi defecte în caracter și nestatornicie în acțiuni. Fie ca să nu dea creștinii ocazie vrăjmașului să arate spre ei și să spună: “Iată cum oamenii aceștia, stând sub stindardul lui Hristos, se urăsc unii pe alții.” Creștinii sunt cu toții membri ai aceleiași familii, toți copii ai aceluiași Părinte ceresc, având aceeași binecuvântată nădejde a nemuririi. Legătura ce-i ține laolaltă ar trebui să fie foarte strânsă și duioasă.” (E. G. White – Faptele Apostolilor, pag. 550)

Era cândva o întrebare: „Cum stai cu dragostea?”. Astăzi, Dumnezeu ne verifică pe fiecare şi ne cheamă la o cercetare adâncă. Cum stăm cu dragostea unii faţă de alţii?

Am fraţi pe care nu-i pot suporta? Sunt unii pe care-i evit sau pe care nu-i pot vedea în ochi? Am pe alţii aşezaţi la ficat, în loc să fie în inimă?

Să-L rugăm serios pe Dumnezeu ca, în aceste vremuri de primăvară, să încolţească dragostea adevărată! Apoi, cu grijă, să udăm acest sentiment nobil pentru a creşte frumos, cu ajutorul lui Dumnezeu. Iar, când ne vom vedea din nou în bisericile noastre, dragostea să fie înflorită şi să răspândească cel mai frumos parfum.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.