Apelând la Isus în nevoia noastră urgentă!
„Tomo” i-a zis Isus, „pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut, şi au crezut.” (Ioan 20:29)
”Adesea, viața creștinului este plină de pericole, iar datoria pare greu de îndeplinit. El își imaginează o ruină iminentă în față și sclavie și moarte înapoi. Totuși vocea lui Dumnezeu îi spune cu claritate: Mergi înainte. Să ne supunem poruncii, chiar dacă privirile noastre nu pot pătrunde întunericul. Obstacolele care împiedică progresul nostru nu vor dispărea niciodată din fața unei persoane care stă pe loc, plină de îndoială. Cei care amână ascultarea până când toate incertitudinile vor dispărea și până când nu va mai fi nici un risc de a da greș sau de a fi biruiți nu vor asculta niciodată. Credința privește dincolo de dificultăți și se bazează pe ceea ce nu se vede, chiar pe Cel ce este Atotputernic, prin urmare ea nu poate fi înfrântă. Credința este strângerea mâinii lui Hristos în orice urgență.” (E. G. White -Slujitorii Evangheliei, pag. 262)
Întrebări de meditat:
Este ușor să credem ce vedem, dar cum este cu lucrurile pe care nu le putem vedea?
Care sunt modalitățile prin care putem crește credința în Cuvântul lui Dumnezeu, chiar dacă nu am văzut încă împlinirea lui?
Ni s-a spus că Credința este un dar. Bazat pe Efeseni 2:8 și Fapte 3:16, de unde primim acest dar uimitor?
Motive de rugăciune – luni, 13 aprilie 2020
MOTIVE DE LAUDĂ:
În Papua Noua Guinee, în afară de evangheliști, nici pastorii nici predicatorii laici nu mai pot călători în țară, din cauza interdicțiilor de călătorie COVID-19, pentru evenimentul anterior programat – Implicarea Totală a Membrilor, care trebuia să aibă loc în luna mai. Cu toate acestea, localnicii din Papua Noua Guinee s-au reunit deja anul trecut, organizând zeci de mii de studii biblice și au inițiat mii de întâlniri locale cu invitați laici și pastori. Și deja își fac planuri pentru un alt mare efort evanghelistic ce va avea loc după ce trece actuala pandemie COVID-19. Încă odată, acolo unde dușmanul a vrut să facă rău, Dumnezeu întoarce răul într-un bine și mai mare.
CERERI:
- Rugați-vă pentru protecția lui Dumnezeu asupra țării și oamenilor din Papua Noua Guinee și, de asemenea, pentru conducerea lui Dumnezeu în luarea deciziilor pentru guvernul PNG și profesioniștii săi din domeniul sănătății, în timp ce se luptă cu COVID-19.
- Rugați-vă ca ceea ce face Dumnezeu în Papua Noua Guinee prin membrii bisericii locale să aibă și mai mult succes decât planurile făcute inițial. Rugați-vă să nu existe lupte tribale, întrucât planurile sunt făcute să meargă înainte.
- Rugați-vă pentru credincioșii care sunt încarcerați în diferite închisori din întreaga lume. Rugați-vă pentru putere pentru a asista colegii deținuți în timpul acestei crize.
- Rugați-vă pentru o mică brutărie și un centru de misiune din Jönköping, Suedia, să ajungă și mai mult la oameni, astfel încât mulți să-L cunoască pe Isus și să-L accepte ca Mântuitor. Rugați-vă pentru mai multe persoane interesate de studii biblice și mai multe convertiri.
- Rugați-vă și pentru bisericile locale din întreaga Suedia, care sunt mici și compuse în mare parte din persoane în vârstă. Rugați-vă ca Dumnezeu să aducă mai mulți tineri în bisericile din Scandinavia și ca El să protejeze aceste mici adunări în timpul acestei pandemii COVID-19.
Pentru aprofundare – Sugestii pentru studiu suplimentar în această săptămână:
- Ellen White, Tragedia Veacurilor, capitolul 37 – „Scripturile o apărare sigură„
- Frank și Michael Hasel, „Cum să interpretăm Scriptura„, introducere la lecțiunile de adulți ale Școlii de Sabat pentru trimestrul 2.
Sursa: https://www.redesteptaresireforma.ro
Traducere: Adina Păltineanu
Materiale pentru studiu suplimentar:
„Toma necredinciosul
Toma n-a fost prezent la această ocazie. El n-a vrut să primească raportul ucenicilor cu umilință, ci a afirmat cu hotărâre și încredere în sine că nu va crede până nu-și va pune degetele pe semnele cuielor și pe coasta în care a fost înfiptă sulița nemiloasă. Prin aceasta el a arătat lipsă de încredere în frații lui. Dacă toți ar cere aceeași dovadă, nimeni nu L-ar primi astăzi pe Isus și n-ar crede în învierea Lui. Dar voia lui Dumnezeu era ca raportul ucenicilor să fie acceptat de cei care nu-L pot vedea și auzi ei înșiși pe Mântuitorul înviat.
Dumnezeu n-a privit cu plăcere necredința lui Toma. Când Isus S-a întâlnit din nou cu ucenicii Lui, Toma era cu ei și când L-a văzut pe Domnul a crezut. Dar el declarase că nu va fi mulțumit fără dovada pipăitului, pe lângă cea a văzului, iar Isus i-a dat ceea ce-și dorise. Toma a strigat: “Domnul meu și Dumnezeul meu!” Dar Isus l-a mustrat pentru necredința lui, zicând: “Tomo, pentru că M-ai văzut, ai crezut. Ferice de cei ce n-au văzut și au crezut.” Ioan 20, 28.29. (E. G. White – Istoria mântuirii, pag. 236)
„Mulți dintre cei îndoielnici se scuză, zicând că, dacă ar avea dovada pe care Toma o avea de la prietenii lui, ar crede. Nu-și dau seama că au nu numai dovada aceea, ci mult mai mult. Mulți dintre aceia care, la fel ca Toma, așteaptă să dea la o parte orice pricină de îndoială nu vor ajunge niciodată la așa ceva. Încetul cu încetul, ei se întăresc în necredința lor. Aceia care caută să privească partea întunecată, să cârtească și să se plângă nu știu ce fac. Ei seamănă sămânța îndoielii și vor avea de adunat roadele îndoielii. În vremuri când credința și neîncrederea vor fi indispensabile, mulți vor vedea că sunt lipsiți de puterea de a nădăjdui și a crede.”
În felul în care l-a tratat pe Toma, Isus le-a dat urmașilor Lui o învățătură. Exemplul Lui ne arată cum trebuie să-i tratăm pe aceia a căror credință este slabă și care scot mereu în evidență îndoielile lor. Isus nu l-a copleșit pe Toma cu mustrări, nici nu S-a luat la ceartă cu el. El S-a descoperit celui îndoielnic. Toma fusese destul de nechibzuit când și-a impus condițiile pentru a crede, dar Isus, în generoasa Lui iubire și considerație, a sfărâmat toate barierele. Rareori poate necredința să fie biruită prin discuții contradictorii. Ea îmbracă mai degrabă forma unei autoapărări, găsind totdeauna sprijin și noi scuze. Dar faceți ca Isus, în iubirea și îndurarea Lui, să fie descoperit ca Mântuitor răstignit și din multe guri, în vremuri potrivnice, se va auzi recunoașterea dată de Toma: “Domnul meu și Dumnezeul meu” (E. G. White – Hristos Lumina Lumii, pag. 807-808)
„Pe pragul împlinirii — Trăim într-una din cele mai solemne perioade din istoria omenirii. Nu mai există timp pentru păcat; a fost întotdeauna primejdios să continuăm să păcătuim, însă acest lucru este adevărat într-un sens special în prezent. Noi ne aflăm acum chiar la hotarele lumii veșnice și ne aflăm în cea mai solemnă relație cu timpul și veșnicia, ca niciodată înainte. Fie ca fiecare persoană să-și cerceteze acum propria inimă și să caute razele strălucitoare ale Soarelui Neprihănirii, care să alunge tot întunericul spiritual și să curățească de orice întinăciune.
Pentru noi, care ne aflăm chiar pe pragul împlinirii lor, ce moment profund, ce interes viu reprezintă descrierea lucrurilor viitoare — evenimente pentru care, din momentul când primii noștri părinți au plecat din Eden, copiii lui Dumnezeu au stat de veghe și au așteptat, le-au așteptat cu dor și s-au rugat!
Frați peregrini, ne aflăm încă printre umbrele și zarva activităților de pe pământ, dar în curând Mântuitorul nostru va veni pentru a ne aduce eliberare și odihnă. Să privim prin credință binecuvântările viitoare, așa cum sunt ele descrise de mâna lui Dumnezeu.
Apel pentru pregătire personală — Vă îndemn să vă pregătiți pentru venirea lui Hristos pe norii cerului. Zi de zi, îndepărtați iubirea de lume din inimile voastre. Căutați să înțelegeți din experiență personală ce înseamnă părtășia cu Hristos. Pregătiți-vă pentru judecată, astfel ca atunci când El va veni pentru a fi admirat de toți cei ce cred, să puteți fi printre aceia care Îl vor întâlni în pace. În acea zi, cei mântuiți vor străluci în slava Tatălui și a Fiului. Îngerii, atingându-și harfele de aur, vor spune bun venit Regelui și trofeelor biruinței Sale — aceia care au fost spălați și curățiți în sângele Mielului. Un cântec de biruință va răsuna, umplând tot cerul. Domnul Hristos a învins. El intră în curțile cerești, însoțit de cei răscumpărați, martori că misiunea Sa, prin suferință și sacrificiu, nu a fost în zadar.” (E. G. White – Căminul adventist, pag. 550)
„Acestea sunt lucrurile pe care niciodată nu trebuie să le uităm. Iubirea lui Hristos, cu puterea ei constrângătoare, trebuie să fie păstrată vie în amintirea noastră. Hristos a instituit acest serviciu divin pentru ca el să ne poată vorbi despre iubirea lui Dumnezeu care a fost manifestată în favoarea noastră. Nu poate fi nici o unire între sufletele noastre și Dumnezeu decât prin Hristos. Iubirea și unirea dintre frați trebuie să fie cimentate și făcute veșnice prin iubirea lui Isus. Și n-a trebuit nimic altceva decât moartea lui Hristos pentru a face ca iubirea Lui să aibă efect asupra noastră. Numai prin faptul că El a murit putem noi să privim cu bucurie la a doua Lui venire. Jertfa Lui este centrul nădejdii noastre. De ea trebuie să ne prindem credința.” (E. G. White – Hristos Lumina Lumii, pag. 660)
Prin credință, putem să privim spre viața veșnică și să ne prindem de făgăduința lui Dumnezeu cu privire la dezvoltarea intelectului, atitudinile omenești să fie unite cu cele divine și fiecare putere a sufletului adusă într-o legătură directă cu Izvorul luminii. Ne putem bucura apoi că tot ce ne-a nedumerit cu privire la providența lui Dumnezeu ne va fi clarificat; lucrurile greu de înțeles vor găsi o explicație; și acolo unde mintea noastră mărginită a descoperit numai confuzie și planuri destrămate, vom vedea cea mai frumoasă și mai perfectă armonie. Apostolul Pavel spune: “Acum vedem ca într-o oglindă, în chip întunecos; dar atunci vom vedea față către față. Acum cunosc în parte; dar atunci voi cunoaște deplin, așa cum am fost și eu cunoscut pe deplin”. (E. G. White – Mărturii pentru comunitate, vol. 5, pag. 706)